Rapoltu Mare, Hunedoara

Coordonate: 45°51′55″N 23°4′30″E ({{PAGENAME}}) / 45.86528°N 23.07500°E
Rapoltu Mare
— sat și reședință de comună —

Rapoltu Mare Rapoltu Mare (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Hunedoara
Comună	Rapoltu Mare

SIRUTA	90672
Atestare	1346

Populație (2021)
- Total	867 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	337365
Prefix telefonic	+40 x54 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Rapoltu Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Rapoltu Mare în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Rapoltu Mare, mai demult Rapolt (în germană Großrapolt, Gross-Rapolten, Gross-Rapolden, în maghiară Nagyrápolt, Magyarrápolt, Rápolt) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Rapoltu Mare este situată în parte nord-estică a județului Hunedoara, pe malul drept al Mureșului, între orașele Simeria și Geoagiu (stațiune balneoclimaterică).

Obiective turistice

Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna (rezervație naturală, 12,5 ha).

Lăcașuri de cult

Centrul comunal Rapoltu Mare păstrează două lăcașuri românești din piatră. Prima în ordine cronologică este biserica ortodoxă „Cuvioasa Parascheva”, construită în anul 1785, în timpul păstoririi preotului Aron Popovici; conscripțiile anilor 1805 și 1829-1831 o menționează ca atare. Este un lăcaș de cult de plan dreptunghiular, de mari dimensiuni, cu absida semicirculară ușor decroșată, prevăzută cu un turn-clopotniță înalt, cu o fleșă zveltă, învelită în tablă. În dreptul intrării sudice (alte două se găsesc pe laturile de miazăzi și de miazănoapte ale clopotniței) a fost adosat un pridvor deschis de zid. Lăcașul, renovat în anii 1909, 1942, 1946, 1958-1960, 1968, 1985 și 2006-2008, a fost împodobit iconografic, în tehnica „frescă”, în 1957-1958 de pictorii Constantin și Vasile Nițulescu din București^[2].

Cealaltă biserică, aparținătoare obștii unite din localitate, a fost ridicată în anul 1931, în timpul păstoririi preotului Vasile Berinde. Pereții edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Pe latura de nord a naosului, respectiv pe cea vestică a turnului-clopotniță masiv, s-au practicat două intrări scunde. Lăcașul, acoperit în întregime cu țiglă, a deservit, din 1948 și până după 1990, în paralel cu cealaltă biserică, parohia ortodoxă locală. Predecesoarea acestuia a fost o bisericuță din prima jumătate a secolului al XIX-lea, menționată în tabelele conscripției din anii 1829-1831^[3].

Monumente istorice

Biserica reformată (sec.XIV)
Ansamblul conacului Daniel (sec.XVIII)
Ansamblul rural Rapoltu Mare (jumătatea de nord a satului, la dreapta drumului Bobâlna-Rapolțel, sfârșitul sec.XIX)

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010, pag.262
^ Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010, pag.262